În centrul basoreliefului de marmură este reprodusă imaginea nudă a zeului Mercur (Hermes, la greci). În mâna stângă zeul ține caduceul, toiagul său special, pe care se află șerpii încolăciți. În mâna dreaptă, Mercur strânge punga cu bani, atribut esenţial al calităţii sale de zeu al comerţului. Jos, în dreapta, este reprezentată partea anterioară a unui berbec al cărui bot pătrunde puţin în chenar. În partea stângă apare un cocoş, un alt atribut specific al zeului. Mercur era unul dintre zeii cu cele mai numeroase şi variate atribute. Era adorat în toată lumea elenă cu numele de Hermes, iar de romani cu acela de Mercurius. Înainte de toate era considerat mesagerul zeilor, curierul care executa ordinele încredinţate. Era cel care, neobosit, fugea ca gândul, ajutat de aripile de la picioare, pentru a duce veştile de la un zeu la altul. Această funcţie este în strînsă legătură cu o altă semnificaţie a lui, aceea de zeu al aerului.
Tot lui Mercur i se atribuie însuşirea de a ocroti şi a asigura înmulţirea animalelor. Mercur era considerat şi ca însoţitor în infern al celor morţi, ceea ce a făcut ca să fie introdus printre zeităţile htonice. Funcţia lui de sol şi de interpret al Olimpului a dat naştere, în epoca elenistică, unei alte interpretări mitologice, aceea de zeu al vorbirii alese, al iscusinţei în exprimare. Datare: prima jumătate a sec.III p.Chr.
