Șarpele Glykon a fost descoperit la Constanța, în vechiul Tomis, și păstrat astăzi în colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).
Glykon este o reprezentare a unei divinități păgâne din mitologia greco-romană, având înfățișarea unui șarpe cu cap de om. Descoperirea acestuia este remarcabilă datorită stării de conservare și a detaliilor sculpturale excepționale.
Șarpele Glykon a fost sculptat din marmură, și se remarcă prin forma sa distinctivă: un corp lung de șarpe care se termină cu un cap uman. Detaliile sunt extrem de rafinate, sugerând importanța acestei divinități în religia și mitologia locală.
Capul uman al șarpelui are trăsături idealizate, cu părul bogat și trăsături faciale armonioase, ceea ce indică o influență elenistică în stilul sculpturii.
Glykon era venerat în special în Asia Mică și în regiunile din jurul Mării Negre, fiind asociat cu cultul lui Asclepios, zeul grec al medicinei și vindecării. Se credea că Glykon are puteri vindecătoare, iar venerarea sa ar putea fi legată de practici de tămăduire și ritualuri de fertilitate.
Cultul lui Glykon a fost popularizat de un profet autoproclamat, Alexander din Abonoteichos, în secolul al II-lea d.Hr. Alexander a susținut că Glykon era o reîncarnare a lui Asclepios, și astfel, cultul a câștigat mulți adepți în regiune, extinzându-se până în Tomis, unde s-a realizat și această statuie.
Statuia șarpelui Glykon a fost descoperită în anul 1962 în Tomis, iar de atunci a devenit una dintre piesele centrale ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Descoperirea sa oferă o perspectivă valoroasă asupra credințelor religioase din această regiune în perioada romană și demonstrează influențele culturale complexe din acea epocă.
Piesa este unică prin raritatea sa, având o valoare istorică și arheologică deosebită, și este un exemplu excelent al sincretismului religios caracteristic perioadei romane.
Glykon este o divinitate păgână cu corp de șarpe și cap de om, simbolizând o legătură între lumea animală și cea umană, cu puteri vindecătoare.
Glykon este asociat cu cultul lui Asclepios, zeul grec al medicinei, și a fost popularizat în secolul al II-lea d.Hr. în regiunea Asia Mică și Marea Neagră.
Statuia este realizată din marmură, cu detalii sculpturale elaborate, arătând influențe elenistice în trăsăturile capului uman.
Este un artefact rar, aproape unic în lume, care ilustrează sincretismul religios din perioada romană.
A fost descoperită în anul 1962 la Tomis (Constanța), fiind una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România.
Este un simbol al amestecului cultural și religios din regiunea Mării Negre în antichitate, reprezentând o legătură între credințele greco-romane și practicile locale.
